Tapet Mountain Veil Crem

Într-o dimineață de toamnă târzie, muntele se lasă cuprins de o ceață blândă care pare că plutește printre crengile brazilor ca o amintire. Pădurea doarme, dar din adâncul liniștii se simte viața care pulsează încet, ascunsă. Cerul pal, aproape alb, îmbrățișează siluetele arborilor, iar vârfurile munților se pierd în depărtare, topindu-se în orizontul de lumină difuză. Aerul pare dens, dar ușor, ca o pânză de vis care îți acoperă gândurile și le aduce înapoi la esențial.

E o lume fără grabă, unde timpul nu mai curge, ci stă nemișcat, respirând odată cu pădurea. Parcă ai putea păși în această liniște și ai merge ore întregi fără să întâlnești nimeni, doar gândurile tale și o pace profundă care te învăluie din toate direcțiile. În mijlocul acestei scene, sufletul găsește răgaz.